Ce face ca tranzacțiile Bitcoin să fie urmărite?

Înțelegerea transparenței intrinseci a Bitcoin

Bitcoin, pionierul monedelor digitale descentralizate, funcționează pe o tehnologie revoluționară cunoscută sub numele de blockchain. Acest registru public, imutabil și distribuit este fundamental pentru securitatea și integritatea sa operațională, dar totodată conferă tranzacțiilor Bitcoin o transparență inerentă care le face în mod distinct trasabile. Spre deosebire de sistemele bancare tradiționale, unde detaliile tranzacțiilor sunt private și deținute de instituții centrale, fiecare tranzacție Bitcoin este difuzată întregii rețele, verificată de participanți și înregistrată permanent într-un bloc, care este apoi adăugat la lanț. Această vizibilitate globală este principalul motor din spatele trasabilității Bitcoin.

În esență, blockchain-ul Bitcoin funcționează ca o carte deschisă, detaliind fiecare transfer de valoare de la înființarea sa în 2009. Fiecare bloc conține un marcaj temporal, o listă de tranzacții și o referință către blocul anterior, creând un lanț neîntrerupt de înregistrări. Acest design asigură că oricine poate inspecta istoricul complet al oricărui Bitcoin (BTC) aflat în circulație. Deși acest nivel de transparență este crucial pentru menținerea integrității rețelei și prevenirea dublei cheltuieli (double-spending), acesta pune simultan bazele pentru urmărirea și analiza sofisticată a fluxurilor financiare în întreaga rețea.

Pseudonimitate vs. Anonimat: Nuanța adreselor Bitcoin

O concepție greșită comună cu privire la Bitcoin este că acesta oferă anonimat complet. În realitate, Bitcoin oferă pseudonimitate. Pentru a înțelege această distincție, este esențial să înțelegem cum funcționează adresele Bitcoin.

• Definirea pseudonimității: Un pseudonim este un nume care nu este numele legal al cuiva, dar care este utilizat în mod constant și poate deveni legat de un individ în timp. În contextul Bitcoin, adresele de portofel servesc drept aceste pseudonime. Atunci când un utilizator trimite sau primește Bitcoin, acesta interacționează cu aceste șiruri alfanumerice, care apar ca o secvență amestecată de litere și cifre (de exemplu, 1A1zP1eW5QGfi2DCLfWzXGsZz6fztsePqB). Aceste adrese nu sunt în mod inerent legate de identitatea din lumea reală a unui utilizator.
• Definirea anonimatului: Anonimatul adevărat implică faptul că identitatea unui individ este complet necunoscută și imposibil de urmărit. În general, acesta nu este cazul Bitcoin, deoarece conexiunile dintre adresele pseudonime pot fi, în anumite circumstanțe, de-anonimizate.

Rețeaua Bitcoin în sine nu solicită utilizatorilor să furnizeze informații personale pentru a crea un portofel sau pentru a efectua tranzacții. Utilizatorii pot genera un număr nelimitat de adrese fără nicio verificare a identității. Această alegere de design i-a făcut inițial pe mulți să creadă că Bitcoin este un refugiu pentru tranzacții anonime. Cu toate acestea, natura publică a blockchain-ului înseamnă că, deși o adresă nu dezvăluie direct numele unui utilizator, întregul istoric al fondurilor asociate cu acea adresă este vizibil pentru toată lumea. Această transparență fundamentală este cea care permite eventuala de-anonimizare a utilizatorilor Bitcoin.

Cum sunt înregistrate și legate tranzacțiile Bitcoin

Trasabilitatea tranzacțiilor Bitcoin provine direct din structura lor și din mecanismele operaționale ale blockchain-ului. Fiecare tranzacție din rețeaua Bitcoin implică intrări (inputs) și ieșiri (outputs), care sunt în esență referințe la ieșirile de tranzacție necheltuite (UTXOs) din tranzacțiile anterioare.

1. Modelul UTXO: Spre deosebire de conturile bancare tradiționale care dețin un sold, portofelele Bitcoin nu „dețin” propriu-zis Bitcoin. În schimb, ele gestionează o colecție de UTXO-uri care sunt atribuite adreselor portofelului. Atunci când doriți să cheltuiți Bitcoin, portofelul dumneavoastră selectează unul sau mai multe UTXO-uri care acoperă colectiv suma pe care doriți să o trimiteți. Aceste UTXO-uri devin „intrările” noii dumneavoastră tranzacții.
2. Intrări și ieșiri de tranzacție: O nouă tranzacție consumă aceste UTXO-uri (intrări) și creează noi UTXO-uri (ieșiri). De exemplu, dacă doriți să trimiteți 0,5 BTC și aveți un UTXO de 1 BTC, tranzacția dumneavoastră va consuma UTXO-ul de 1 BTC și va crea două noi UTXO-uri: unul de 0,5 BTC trimis la adresa destinatarului și altul de 0,5 BTC (minus o taxă de tranzacție) returnat la una dintre propriile adrese ca rest (change).
3. Registru public: Fiecare tranzacție, inclusiv intrările, ieșirile și sumele implicate, este semnată criptografic și difuzată în rețea. Odată validată de mineri și inclusă într-un bloc, aceasta devine o parte imutabilă a istoricului blockchain.
4. ID-uri de tranzacție (TXID): Fiecărei tranzacții i se atribuie un identificator unic (TXID). Acest TXID permite oricui să caute tranzacția pe un explorator de blocuri, dezvăluind detaliile sale: adresele de trimitere, adresele de primire, suma transferată, taxa de tranzacție și blocul în care a fost confirmată.
5. Înlănțuirea tranzacțiilor: Deoarece fiecare ieșire dintr-o tranzacție poate deveni o intrare într-o tranzacție ulterioară, se formează un lanț continuu de proprietate. Acest lanț poate fi urmărit înapoi până la punctul în care Bitcoin-ul a fost minat pentru prima dată, sau înainte pentru a-i urmări locația actuală. Acest „grafic de tranzacții” este principala sursă de date pentru urmărire.

De exemplu, dacă adresa A trimite Bitcoin către adresa B, iar apoi adresa B îl trimite către adresa C, oricine poate vedea această secvență de transferuri. Deși s-ar putea să nu știe inițial cine controlează adresele A, B sau C, aceștia pot observa fluxul de fonduri între aceste pseudonime.

Instrumente și tehnici pentru urmărirea tranzacțiilor

Natura publică și legată a tranzacțiilor Bitcoin a dus la dezvoltarea unor instrumente și tehnici sofisticate pentru urmărirea blockchain-ului. Acestea sunt utilizate de diverse entități, de la agenții de aplicare a legii la firme de securitate cibernetică și departamente de conformitate.

• Exploratoare de blocuri (Block Explorers): Acestea sunt instrumente bazate pe web care permit oricui să navigheze pe blockchain. Prin simpla introducere a unei adrese Bitcoin sau a unui ID de tranzacție, utilizatorii pot vizualiza toate tranzacțiile asociate, soldurile și fluxul de fonduri. Deși sunt de bază, ele furnizează datele brute pentru urmărire.
• Clusterizarea adreselor: Aceasta este una dintre cele mai puternice euristici utilizate în analiza blockchain. Deoarece un singur utilizator sau o singură entitate controlează adesea mai multe adrese Bitcoin (de exemplu, pentru confidențialitate, contabilitate sau primirea restului), analiștii încearcă să grupeze aceste adrese. Euristicile comune de clusterizare includ:
  • Proprietatea comună a intrărilor: Dacă mai multe adrese sunt folosite ca intrări într-o singură tranzacție, este foarte probabil ca toate aceste adrese de intrare să fie controlate de aceeași entitate. Acest lucru se datorează faptului că este necesară o cheie privată pentru a cheltui fondurile de la fiecare intrare.
  • Adresele de rest (Change Addresses): După cum s-a descris anterior, restul dintr-o tranzacție se întoarce adesea la o adresă controlată de expeditor. Identificarea acestor tipare ajută la corelarea adreselor.
  • Tipare de depunere/retragere: Bursele sau serviciile mari au adesea tipare identificabile de primire și trimitere a fondurilor, ceea ce poate ajuta la clusterizarea adreselor lor asociate.
• Identificarea entităților: Odată ce clusterele de adrese sunt identificate, următorul pas este legarea acestor clustere de entități din lumea reală. Acest lucru implică adesea:
  • Date KYC/AML: Bursele de criptomonede și alte instituții financiare reglementate colectează de obicei informații Know Your Customer (KYC) și Anti-Money Laundering (AML) de la utilizatorii lor. Dacă un cluster de adrese interacționează cu o bursă, iar acea bursă deține date de identitate, are loc un eveniment de de-anonimizare.
  • Informații din surse deschise (OSINT): Informațiile disponibile public, cum ar fi postările pe rețelele sociale unde utilizatorii își partajează adresele Bitcoin pentru donații, postările pe forumuri sau scurgerile de date, pot fi utilizate pentru a lega adresele de identități.
  • Analiza adreselor IP: Deși este mai complexă, adresele IP utilizate pentru a difuza tranzacțiile pot oferi uneori indicii la nivel geografic sau de rețea, deși acest lucru este mai puțin fiabil din cauza VPN-urilor și Tor.
• Software de analiză a lanțului (Chain Analysis Software): Firmele specializate în analiza blockchain au dezvoltat software proprietar care automatizează și extinde aceste tehnici de urmărire. Aceste platforme agregă cantități masive de date blockchain, aplică algoritmi avansați, învățare automată și baze de date vaste de entități identificate (burse, piețe darknet, adrese ilicite) pentru a construi grafice de tranzacții cuprinzătoare și a identifica tipare de activitate ilicită.

Rolul burselor și al KYC în de-anonimizare

În timp ce stratul nativ al Bitcoin este pseudonim, porțile de acces între sistemul financiar tradițional și lumea criptomonedelor sunt adesea punctele de de-anonimizare. Aceste porți sunt în principal bursele de criptomonede centralizate.

• KYC/AML obligatoriu: Cele mai multe burse centralizate de renume sunt entități reglementate care respectă reglementările KYC (Cunoaște-ți clientul) și AML (Combaterea spălării banilor). Aceasta înseamnă că pentru a depune monedă fiat, pentru a retrage monedă fiat sau, adesea, chiar pentru a tranzacționa sume semnificative de criptomonede, utilizatorii trebuie să furnizeze elemente de identificare personală, cum ar fi un act de identitate emis de guvern, o dovadă a adresei și, uneori, un selfie.
• Corelarea adreselor cu identitățile: Atunci când un utilizator depune Bitcoin într-o bursă, bursa știe care dintre adresele sale de depunere aparține acelui utilizator specific. În mod similar, atunci când un utilizator retrage Bitcoin, bursa înregistrează adresa de destinație și o leagă de identitatea utilizatorului. Acest lucru creează „on-ramps” și „off-ramps” cruciale care conectează adresele pseudonime de blockchain cu identitățile din lumea reală.
• Partajarea datelor: În cazurile de activitate ilicită suspectată, bursele sunt obligate legal să coopereze cu forțele de ordine, furnizându-le datele de identitate asociate cu anumite tranzacții sau adrese. Acest lucru permite anchetatorilor să urmărească fondurile de la portofelul pseudonim al unui criminal, printr-o bursă, și direct până la identitatea lor reală.

Această interacțiune cu entitățile reglementate este o slăbiciune critică pentru cei care încearcă să utilizeze Bitcoin pentru activități ilicite sau care încalcă confidențialitatea, deoarece formează punți tangibile între blockchain-ul pseudonim și înregistrările tradiționale de identitate.

Motivații pentru urmărirea tranzacțiilor

Capacitatea de a urmări tranzacțiile Bitcoin servește unei multitudini de scopuri importante, determinate atât de conformitatea cu reglementările, cât și de preocupările privind securitatea.

• Aplicarea legii și combaterea spălării banilor (AML): Aceasta este probabil cea mai proeminentă motivație. Agenții precum FBI, DEA și Interpol utilizează urmărirea blockchain pentru a combate infracțiunile financiare, inclusiv:
  • Traficul de droguri: Urmărirea fondurilor provenite din vânzările ilicite de droguri.
  • Atacurile Ransomware: Urmărirea plăților de răscumpărare pentru identificarea atacatorilor.
  • Finanțarea terorismului: Perturbarea rețelelor de finanțare pentru organizațiile teroriste.
  • Fraude și înșelătorii: Urmărirea fondurilor furate de la victimele escrocheriilor cu criptomonede.
  • Spălarea banilor: Identificarea tentativelor de a ascunde originile fondurilor ilicite.
• Conformitatea cu reglementările: Instituțiile financiare și bursele utilizează instrumente de urmărire pentru a se asigura că respectă reglementările AML și de combatere a finanțării terorismului (CTF). Acestea trebuie să identifice tranzacțiile cu risc ridicat, adresele legate de sancțiuni și să raporteze activitățile suspecte.
• Aplicarea sancțiunilor: Guvernele impun sancțiuni persoanelor, entităților și țărilor. Urmărirea blockchain ajută la identificarea cazurilor în care părțile sancționate încearcă să utilizeze Bitcoin pentru a eluda aceste restricții.
• Securitatea cibernetică și răspunsul la incidente: Companiile care sunt victime ale atacurilor cibernetice (de exemplu, ransomware) utilizează urmărirea pentru a urmări cererile atacatorului și, eventual, pentru a identifica autorii sau pentru a înțelege metodele lor operaționale.
• Due Diligence și evaluarea riscurilor: Afacerile care interacționează cu criptomonedele trebuie să evalueze riscul asociat cu anumite adrese sau fonduri, în special atunci când înregistrează clienți noi sau procesează tranzacții mari.
• Recuperarea activelor: În cazurile de furt sau fraudă, urmărirea poate ajuta la identificarea destinației finale a fondurilor furate, ajutând potențial în eforturile de recuperare.

Limitări și provocări în urmărirea Bitcoin

Deși tranzacțiile Bitcoin sunt în mare măsură trasabile, procesul nu este lipsit de provocări și limitări. Acești factori pot complica și, uneori, pot împiedica eforturile de urmărire.

• Reutilizarea adreselor: Deși este în general descurajată din motive de confidențialitate, unii utilizatori sau servicii reutilizează adresele Bitcoin. Dacă o adresă este reutilizată pentru mai multe tranzacții, în special între diferite entități sau perioade de timp, poate fi mai greu să se facă distincția între activitățile distincte ale aceleiași entități. Cu toate acestea, instrumentele sofisticate pot adesea să țină cont de acest lucru.
• Servicii de mixare (CoinJoin): Servicii precum CoinJoin lucrează activ pentru a rupe legătura deterministică între intrările și ieșirile tranzacțiilor. Prin combinarea tranzacțiilor mai multor utilizatori într-o singură tranzacție mare, acestea ascund ce fonduri de intrare corespund căror fonduri de ieșire, făcând extrem de dificilă urmărirea sumelor specifice.
• Tranzacții off-chain: Tranzacțiile efectuate în afara blockchain-ului principal Bitcoin, cum ar fi cele de pe Lightning Network, nu sunt înregistrate public în registrul principal. Deși aceste rețele au propriile registre interne, ele sunt în general private între participanți și doar decontarea finală (deschiderea și închiderea canalelor) ar putea fi înregistrată pe lanțul principal, reducând astfel trasabilitatea generală on-chain.
• Portofele și protocoale care sporesc confidențialitatea: Portofelele care implementează automat CoinJoin (de exemplu, Wasabi Wallet, Samourai Wallet) sau viitoarele actualizări care sporesc confidențialitatea (cum ar fi potențialul Taproot de a ascunde cheltuirea scripturilor) pot face urmărirea mai complexă.
• Lipsa informațiilor de identitate directă: Provocarea fundamentală rămâne faptul că blockchain-ul în sine nu conține date de identitate din lumea reală. Toate eforturile de urmărire se bazează pe analize inferențiale, euristică și surse de date externe (cum ar fi KYC de la burse) pentru a conecta adresele de persoane. Dacă actorii iliciți evită aceste puncte de de-anonimizare, urmărirea devine semnificativ mai dificilă.
• Date fragmentate și complexitate tehnică: Volumul masiv de tranzacții Bitcoin (peste 800 de milioane la sfârșitul anului 2023) și natura complexă și interconectată a graficului tranzacțiilor necesită resurse computaționale avansate și expertiză pentru a fi analizate eficient.
• Servicii de custodie: Fondurile deținute în servicii de custodie (cum ar fi un portofel de bursă centralizată unde utilizatorul nu controlează cheile private) sunt amestecate cu fondurile altor utilizatori. În timp ce bursa știe cine ce deține, pe blockchain, aceste fonduri apar adesea ca transferuri către sau de la un portofel de bursă mare și consolidat, ceea ce face dificilă urmărirea fondurilor specifice ale utilizatorilor odată ce acestea se află în sistemul intern al bursei, până când sunt retrase.

Tehnologii de sporire a confidențialității (PETs) și impactul acestora

Tensiunea dintre transparență și confidențialitate în Bitcoin a dus la dezvoltarea diferitelor tehnologii de sporire a confidențialității (Privacy Enhancing Technologies - PETs) concepute pentru a perturba trasabilitatea.

• CoinJoin: După cum s-a menționat, CoinJoin este o metodă fără încredere (trustless) de a combina tranzacțiile de la mai mulți utilizatori într-o singură tranzacție mare. Toți participanții contribuie cu intrări și primesc ieșiri de valoare egală (sau mai multe valori egale), ceea ce face dificil pentru un observator să determine care ieșire aparține cărei intrări. Acest lucru rupe euristica de proprietate comună a intrărilor. Portofele precum Wasabi Wallet și Samourai Wallet integrează direct funcțiile CoinJoin.
• Servicii de mixare (Centralizate): Aceste servicii primesc Bitcoin de la utilizatori și apoi trimit înapoi o sumă egală (minus o taxă) dintr-un grup separat de fonduri, adesea cu întârzieri și sume variate, făcând mai dificilă legarea intrărilor de ieșiri. Totuși, aceste servicii cer de obicei utilizatorilor să aibă încredere că mixerul nu va fura fondurile sau nu va înregistra tranzacțiile, iar acestea au fost adesea vizate de forțele de ordine.
• Lightning Network: Soluția de scalare de nivel 2 a Bitcoin, Lightning Network, procesează tranzacțiile off-chain în cadrul canalelor de plată. Doar deschiderea și închiderea acestor canale sunt înregistrate pe blockchain-ul principal, reducând semnificativ amprenta on-chain și îmbunătățind confidențialitatea pentru tranzacțiile intermediare.
• Taproot (BIPs 340, 341, 342): Activat în noiembrie 2021, Taproot îmbunătățește flexibilitatea tranzacțiilor și confidențialitatea. Deși nu este o soluție de anonimat directă, acesta face ca tranzacțiile complexe multi-semnătură, cum ar fi cele utilizate în canalele Lightning sau CoinJoin, să pară identice cu tranzacțiile simple cu o singură semnătură pe blockchain. Această „indistinguibilitate a tranzacțiilor” face mai dificil pentru observatori să diferențieze între diverse tipuri de tranzacții, ascunzând potențial metodele de sporire a confidențialității.
• Portofele determinist ierarhice (HD): Deși nu sunt un PET în sine, utilizarea portofelelor HD care generează automat adrese noi pentru fiecare tranzacție (în special pentru rest) sporește confidențialitatea prin faptul că reutilizarea adreselor devine mai puțin frecventă, îngreunând astfel corelarea activităților cu o singură adresă statică.

Este important de reținut că, deși aceste PET-uri complică urmărirea, ele nu garantează anonimatul perfect. Eficacitatea lor poate varia, iar cercetările constante continuă pentru a îmbunătăți atât tehnicile de urmărire, cât și măsurile de confidențialitate.

Peisajul în evoluție al analizei judiciare blockchain

Domeniul analizei judiciare blockchain (blockchain forensics) evoluează rapid, determinat de adoptarea tot mai mare a criptomonedelor și de sofisticarea tot mai mare a actorilor licit și iliciți.

• Analize avansate: Firmele de analiză blockchain continuă să dezvolte algoritmi mai puternici, utilizând învățarea automată și inteligența artificială pentru a identifica tipare subtile, a prezice mișcările viitoare și a descoperi conexiuni ascunse în cantitatea vastă de date blockchain.
• Integrarea cu analiza judiciară tradițională: Urmărirea blockchain este tot mai mult integrată cu analiza financiară tradițională și investigațiile privind criminalitatea informatică, oferind o nouă dimensiune urmăririi penale și recuperării activelor.
• Adaptarea reglementărilor: Autoritățile de reglementare din întreaga lume își adaptează continuu cadrele pentru a aborda provocările și oportunitățile prezentate de criptomonede. Aceasta include dezvoltarea unor orientări mai clare pentru burse, promovarea cooperării internaționale și finanțarea cercetării în analiza blockchain.
• Monitorizarea proactivă: Dincolo de investigațiile reactive, analiza blockchain este utilizată pentru monitorizarea proactivă, identificând activitățile suspecte în timp real pentru a preveni tranzacțiile ilicite înainte ca acestea să se materializeze complet.

În concluzie, designul de bază al Bitcoin, centrat în jurul unui registru public transparent și imutabil, face ca tranzacțiile sale să fie, în mod inerent, trasabile. Deși adresele pseudonime oferă un strat de separare față de identitățile din lumea reală, natura interconectată a tranzacțiilor, cuplată cu instrumente de urmărire sofisticate și rolul crucial al burselor reglementate, diminuează semnificativ anonimatul real. Cursa continuă a înarmării între tehnologiile de sporire a confidențialității și tehnicile avansate de urmărire asigură faptul că peisajul trasabilității Bitcoin va continua să evolueze, modelându-i utilizarea viitoare și supravegherea reglementară.