Moneda BRICS: rezervă, CBDC sau criptomonedă independentă?

Peisajul în evoluție al finanțelor globale și ambițiile BRICS

Sistemul financiar global, dominat de mult timp de dolarul american, trece printr-o perioadă de reevaluare semnificativă și potențială transformare. Pe acest fundal, organizația interguvernamentală BRICS — cuprinzând Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, și extinsă recent pentru a include Egiptul, Etiopia, Iranul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite — a devenit un susținător cheie al unei arhitecturi financiare mai multipolare. Discuțiile blocului gravitează frecvent în jurul reducerii dependenței de sistemele financiare occidentale și al promovării unei autonomii economice mai mari în rândul membrilor săi. Aceste ambiții au impulsionat explorarea diverselor inovații financiare, ducând adesea la un discurs public care confundă câteva propuneri distincte. Acest articol își propune să dezvăluie trei fire principale ale acestei discuții: conceptul unei „unități” de monedă de rezervă BRICS, integrarea Monedelor Digitale ale Băncilor Centrale (CBDC-uri) în rândul națiunilor membre și proiectul de criptomonedă complet separat și independent cunoscut sub numele de „BRICS Chain”.

„Unitatea” monedei de rezervă BRICS: O încercare de multipolaritate

Una dintre cele mai semnificative și frecvent discutate inițiative din cadrul BRICS este explorarea unei noi monede de rezervă sau a unei unități de cont. Acest concept nu se referă doar la crearea unui nou mijloc de schimb, ci reprezintă o mișcare strategică spre reechilibrarea puterii economice globale.

Concept și Motivație

O monedă de rezervă îndeplinește mai multe funcții critice în economia globală:

• Rezervă de valoare: Un activ stabil care poate fi deținut de băncile centrale și instituțiile financiare pentru a se proteja împotriva incertitudinilor economice.
• Mijloc de schimb: Acceptat pe scară largă pentru comerțul internațional și tranzacțiile financiare.
• Unitate de cont: Utilizată pentru denominarea prețurilor internaționale, a contractelor și a instrumentelor financiare.

Dolarul american a deținut această poziție dominantă încă de la acordul Bretton Woods, beneficiind de piețe financiare profunde și lichide, de stabilitatea economiei SUA și de acoperirea globală a instituțiilor sale. Cu toate acestea, națiunile BRICS și-au exprimat dorința de a-și reduce dependența de dolar din mai multe motive:

• Atenuarea riscului sancțiunilor: Îngrijorări legate de utilizarea sistemului financiar denominat în dolari ca „armă” prin intermediul sancțiunilor, aspect deosebit de relevant după evenimentele geopolitice recente.
• Reducerea volatilității cursului de schimb: Fluctuațiile dolarului pot influența costul importurilor și exporturilor pentru țările din afara SUA, afectându-le stabilitatea economică.
• Facilitarea comerțului intra-bloc: O monedă sau o unitate comună ar putea eficientiza decontările comerciale între membrii BRICS, ocolind intermediarii tradiționali și costurile asociate.
• Afirmarea suveranității economice: Un pas simbolic și practic către o independență financiară mai mare și o ordine mondială multipolară.

Structura propusă și susținerea

Deși detaliile rămân la nivel conceptual, propunerea principală pentru o monedă de rezervă BRICS o vizualizează ca pe o „unitate”, mai degrabă decât ca pe o monedă fizică. Această unitate ar fi probabil:

• Susținută de un coș de monede naționale: Similar Drepturilor Speciale de Tragere (DST) ale Fondului Monetar Internațional (FMI), această unitate și-ar deriva valoarea dintr-o medie ponderată a monedelor naționale ale statelor membre (ex: Yuanul chinezesc, Rupia indiană, Rubla rusească, Realul brazilian, Randul sud-african și, potențial, altele de la noii membri). Ponderarea ar reflecta probabil dimensiunea economică și volumele comerciale ale fiecărui membru.
• Potențial garantată prin aur: Discuțiile au inclus și posibilitatea de a încorpora aurul în mecanismul de garantare. Istoric, aurul a servit ca o rezervă universală de valoare și o protecție împotriva inflației și a deprecierii monedelor. O garanție parțială în aur ar putea spori stabilitatea percepută și încrederea în noua unitate, atrăgând națiunile care caută o ancoră în active tangibile într-o eră a expansiunii monedelor fiat.

„Unitatea” propusă ar funcționa în principal ca unitate de cont pentru compensarea dezechilibrelor comerciale internaționale și facilitarea decontărilor, mai degrabă decât să circule sub formă de numerar fizic. Aceasta ar acționa inițial ca un activ non-fizic, utilizat pentru decontări între băncile centrale și, eventual, pentru tranzacții comerciale pe scară largă între statele membre.

Provocări și obstacole

Dezvoltarea și adoptarea unei noi monede de rezervă este o acțiune plină de provocări complexe:

• Consensul între economii diverse: Națiunile BRICS posedă structuri economice, sisteme politice și interese naționale extrem de diferite. Obținerea unui consens privind ponderarea monedelor, guvernanța și mecanismele operaționale este o sarcină monumentală.
• Încredere, lichiditate și convertibilitate: O monedă de rezervă are nevoie de piețe profunde și lichide pentru constituenții săi și de un grad ridicat de încredere în stabilitatea economică a emitentului și în statul de drept. Stabilirea unei astfel de încrederi pentru o unitate BRICS incipientă, în special într-un climat geopolitic volatil, va necesita timp considerabil și politici consecvente.
• Lipsa piețelor financiare profunde: Niciuna dintre piețele financiare individuale ale națiunilor BRICS nu oferă în prezent profunzimea, lichiditatea și deschiderea comparabile cu piața obligațiunilor de trezorerie ale SUA, care susține statutul de rezervă al dolarului. Acest lucru este crucial pentru a permite tranzacții și investiții internaționale pe scară largă.
• Voința politică și preocupările legate de suveranitate: Statele membre ar trebui să cedeze un grad de autonomie financiară unui mecanism colectiv, ceea ce ar putea fi o problemă sensibilă.
• Cadrul instituțional: Ar fi necesară crearea unei instituții robuste, independente și de încredere care să gestioneze această unitate de rezervă, similară cu Rezerva Federală sau Banca Centrală Europeană.

Monedele Digitale ale Băncilor Centrale (CBDC) și viziunea transfrontalieră a BRICS

Distinct de conceptul de monedă de rezervă, națiunile BRICS explorează activ modul în care Monedele Digitale ale Băncilor Centrale (CBDC-uri) ar putea fi utilizate pentru a eficientiza plățile transfrontaliere.

Înțelegerea CBDC-urilor

Un CBDC este forma digitală a monedei fiat a unei țări, emisă și garantată de banca sa centrală. Acesta este distinct de:

• Criptomonede (ex: Bitcoin): Care sunt descentralizate, de obicei nu sunt garantate de niciun guvern, iar valoarea lor este determinată de forțele pieței.
• Stablecoins (ex: USDT): Care sunt criptomonede emise privat, ancorate de o monedă fiat sau de alte active, dar care se bazează în continuare pe entități private pentru garantare și emisiune.

Caracteristicile cheie ale CBDC-urilor includ:

• Garantarea de către Banca Centrală: Oferă încredere și stabilitate ultimă, similar numerarului fizic.
• Formă digitală: Permite tranzacții electronice instantanee și eficiente.
• Programabilitate: Potențial pentru funcționalități de smart contracts (contracte inteligente), permițând plăți automatizate bazate pe condiții specifice.
• Finalitate și risc redus: Decontările pot fi aproape instantanee și implică un risc de contrapartidă redus.

Multe națiuni BRICS se află în diferite stadii de dezvoltare a CBDC-urilor. Yuanul digital al Chinei (e-CNY) este unul dintre cele mai avansate, în timp ce India a lansat un pilot pentru Rupia sa digitală, iar Rusia progresează cu Rubla sa digitală.

Abordarea BRICS pentru integrarea CBDC

Obiectivul principal al interconectării CBDC-urilor BRICS este crearea unui sistem mai eficient și mai puțin costisitor pentru plățile internaționale în cadrul blocului.

• Eficientizarea plăților transfrontaliere: Plățile transfrontaliere tradiționale implică adesea mai multe bănci intermediare, mesaje SWIFT și relații bancare corespondente, ducând la întârzieri, taxe mari și opacitate. Integrarea CBDC își propune să elimine aceste ineficiențe.
• Reducerea fricțiunilor și a costurilor: Prin permiterea transferurilor directe sau aproape directe între CBDC-urile naționale, costurile tranzacțiilor ar putea fi reduse semnificativ, iar timpii de decontare diminuați de la zile la minute sau chiar secunde.
• Modele potențiale:
  • Legături bilaterale: Conexiuni directe între sistemele CBDC ale două națiuni BRICS.
  • Platforme multilaterale: Dezvoltarea unei platforme sau rețele comune, similară cu inițiative precum Proiectul mBridge (o platformă multi-CBDC pentru plăți transfrontaliere care implică bănci centrale din China, Hong Kong, Thailanda și Emiratele Arabe Unite, printre altele), care ar putea găzdui mai multe CBDC-uri BRICS. Acest lucru ar permite participanților să deconteze tranzacții direct folosind monedele lor digitale respective.
  • Strat de decontare comun: Un strat tehnologic partajat unde tranzacțiile între diferite CBDC-uri naționale ar putea fi compensate și decontate.

Obstacole în implementare

Deși promițătoare, integrarea CBDC-urilor în mai multe națiuni se confruntă cu propriul set de provocări:

• Armonizarea reglementărilor: Fiecare națiune are propriile reglementări financiare, legi privind confidențialitatea datelor și cadre împotriva spălării banilor (AML). Realizarea interoperabilității necesită o aliniere reglementară semnificativă.
• Standarde tehnice și protocoale: Diferite designuri de CBDC (ex: bazate pe cont vs. bazate pe token, registre distribuite vs. centralizate) necesită standarde tehnice și protocoale comune pentru a comunica fără probleme.
• Confidențialitatea și securitatea datelor: Asigurarea confidențialității tranzacțiilor transfrontaliere în timp ce se menține securitatea împotriva amenințărilor cibernetice și a finanțării ilicite este un act de echilibru critic.
• Complexități geopolitice: Încrederea și cooperarea sunt fundamentale. Tensiunile politice sau interesele strategice divergente ar putea împiedica integrarea deplină.

BRICS Chain: O inițiativă independentă în domeniul criptomonedelor

În paralel cu discuțiile guvernamentale oficiale, a apărut un proiect independent de criptomonedă cunoscut sub numele de „BRICS Chain”, adăugând un alt strat de complexitate și confuzie ocazională în discurs.

Analiza conceptului „BRICS Chain”

Este crucial de subliniat faptul că „BRICS Chain” nu este o inițiativă oficială a organizației interguvernamentale BRICS sau a băncilor centrale ale statelor membre. Este un proiect cripto privat, independent, care utilizează tehnologia blockchain în diverse scopuri, în principal pentru tokenizarea activelor.

• Tehnologia Blockchain: În esență, BRICS Chain folosește tehnologia registrelor distribuite (DLT) pentru a înregistra tranzacțiile într-o manieră descentralizată și imuabilă. Aceasta oferă transparență și securitate, dar guvernanța și susținerea sa sunt fundamental diferite de monedele emise de stat.
• Tokenizarea activelor: Proiectul susține că facilitează tokenizarea activelor din lumea reală (RWA). Acest proces convertește valoarea sau drepturile de proprietate ale unui activ (ex: imobiliare, mărfuri, artă) într-un token digital pe un blockchain. Beneficiile includ proprietatea fracționată, lichiditatea crescută și transferabilitatea simplificată.

Paritatea de 1:1 cu o „monedă BRICS”

O afirmație cheie a proiectului BRICS Chain este presupusa sa paritate de 1:1 cu o „monedă BRICS”. Această afirmație introduce o ambiguitate semnificativă:

• Lipsa unei „monede BRICS” oficiale: După cum s-a discutat, o monedă de rezervă sau o unitate oficială BRICS este încă în stadii conceptuale și de dezvoltare. Aceasta nu există încă ca un activ tangibil la care o criptomonedă s-ar putea ancora în mod fiabil.
• Mecanismul de ancorare: Fără o monedă BRICS oficială, stabilită, mecanismul pentru menținerea unei parități de 1:1 este neclar. Stablecoins își ating de obicei paritatea prin rezerve (fiat, alte cripto sau mecanisme algoritmice). Pentru un proiect neoficial, pretinderea unei parități față de un activ inexistent sau conceptual ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea și susținerea sa.
• Diferența față de inițiativele oficiale: Acest lucru face ca BRICS Chain să fie fundamental diferit de o potențială unitate de rezervă oficială BRICS (care ar fi susținută de active suverane) sau de un CBDC BRICS (care ar fi o monedă fiat digitală emisă de stat).

Riscuri și considerații

Fiind un proiect cripto neoficial și independent, BRICS Chain poartă riscuri și considerații inerente:

• Incertitudinea reglementară: Criptomonedele independente operează într-un spațiu în continuă evoluție și adesea nereglementat, ceea ce le face susceptibile la schimbări bruște de reglementare sau acțiuni de aplicare a legii.
• Potențial de fraudă / Rug Pulls: Spațiul cripto este, din păcate, plin de proiecte care promit randamente mari, dar lipsite de substanță, ducând uneori la „rug pulls”, unde dezvoltatorii abandonează proiectul și dispar cu fondurile investitorilor. Proiectele cu afirmații de susținere vagi sau nefondate necesită prudență extremă.
• Lipsa avizului sau susținerii oficiale: Fără sprijinul sau susținerea guvernelor sau băncilor centrale BRICS, proiectul nu are garanții suverane. Viabilitatea sa pe termen lung, securitatea și utilitatea depind în întregime de dezvoltatorii privați și de comunitate.
• Volatilitate și lichiditate: Valoarea unui astfel de token ar fi supusă speculațiilor de piață, iar lichiditatea sa ar putea fi limitată, mai ales dacă paritatea pretinsă nu este menținută robust sau auditată transparent.
• Branding înșelător: Utilizarea „BRICS” în numele său poate crea o impresie înșelătoare de afiliere sau susținere oficială, derutând potențial investitorii care cred că investesc într-o inițiativă susținută de stat.

Diferențierea între inițiative

Pentru claritate, să delimităm diferențele cheie între aceste trei concepte distincte:

Diferențe cheie dintr-o privire

Potențiale sinergii și conflicte

Deși distincte, aceste inițiative ar putea interacționa în diverse moduri:

• Moneda de rezervă și CBDC: Dacă s-ar stabili cu succes o unitate de rezervă oficială BRICS, este de conceput ca o versiune digitală a acestei unități să fie emisă în cele din urmă ca o formă de „CBDC BRICS” pentru decontare directă, bazându-se pe experiența interconectării CBDC-urilor naționale.
• Oficial vs. Privat: Inițiativele oficiale BRICS vizează schimbarea sistemică și controlul suveran. Proiectele private precum BRICS Chain operează în afara acestui cadru, creând potențial confuzie sau, în cazuri rare, impulsionând acțiuni oficiale dacă utilizarea neautorizată a numelui BRICS devine problematică.
• Inovație: Urmărirea oficială a inovației în plățile transfrontaliere cu CBDC-uri ar putea, în teorie, să informeze sau să fie influențată de progresele din spațiul blockchain și cripto mai larg, deși cu o verificare riguroasă și supraveghere reglementară.

Conflictul principal apare din potențialul ca proiectul neoficial „BRICS Chain” să fie confundat cu un proiect oficial al guvernelor sau băncilor centrale BRICS, inducând în eroare utilizatorii și subminând potențial încrederea în inițiativele viitoare legitime.

Implicațiile mai largi pentru finanțele globale

Eforturile BRICS, în special discuțiile oficiale privind o unitate monetară de rezervă și integrarea CBDC, poartă implicații semnificative pentru peisajul financiar global.

De-dolarizarea și multipolaritatea

Aceste inițiative sunt parte integrantă a tendinței mai largi de „de-dolarizare”, care urmărește să reducă dominanța copleșitoare a dolarului american în comerțul și finanțele internaționale. O unitate de rezervă BRICS de succes, chiar și ca mecanism de contabilitate, ar putea oferi un etalon alternativ și o opțiune de decontare, în special pentru comerțul între națiunile non-occidentale. Integrarea CBDC-urilor ar putea facilita și mai mult acest lucru, oferind căi de plată eficiente, fără dolari. Acest lucru ar contribui la un sistem financiar mai multipolar, unde nicio monedă sau putere financiară unică nu deține controlul absolut, ducând potențial la relații economice globale mai echilibrate.

Inovația în plățile transfrontaliere

Efortul de a conecta CBDC-urile BRICS reprezintă un impuls semnificativ pentru inovație în plățile transfrontaliere. Sistemul actual este lent, costisitor și opac. Explorând noi arhitecturi pentru decontările internaționale, națiunile BRICS contribuie la o conversație globală despre cum să modernizeze și să îmbunătățească aceste artere financiare critice. Acest lucru ar putea stabili precedente și ar putea încuraja alte blocuri regionale să dezvolte soluții similare, promovând o mai mare eficiență în comerțul global.

Provocări pentru adoptare și încredere

În ciuda aspirațiilor, calea către adoptarea pe scară largă și încrederea în orice nou instrument financiar BRICS este anevoioasă.

• Tensiuni geopolitice: Dinamica politică globală și interesele naționale concurente din interiorul și din afara blocului pot împiedica cooperarea și construirea consensului.
• Stabilirea încrederii: Un nou activ de rezervă necesită decenii, dacă nu secole, pentru a construi încrederea profundă și lichiditatea de care se bucură monedele de rezervă consacrate. Această încredere se bazează pe stabilitate economică, guvernanță transparentă, cadre juridice robuste și politici consecvente.
• Scalabilitate și securitate: Orice nou sistem de plată digital sau unitate de rezervă trebuie să demonstreze niveluri ridicate de scalabilitate pentru a gestiona volume vaste de tranzacții și o securitate impenetrabilă împotriva atacurilor cibernetice și a activităților frauduloase.

Privind înainte: O imagine complexă și în evoluție

Inițiativele BRICS privind moneda și finanțele digitale sunt multiforme și complexe. Este crucial pentru observatori, investitori și decidenți politici să facă o distincție clară între discuțiile oficiale, conduse de stat, despre o „unitate” monetară de rezervă și CBDC-uri interconectate, și proiectele independente, neoficiale de criptomonede precum „BRICS Chain”.

Eforturile oficiale ale BRICS reprezintă o strategie pe termen lung pentru a reconfigura finanțele globale, a reduce dependențele externe și a spori suveranitatea economică a membrilor săi. Deși sunt pline de provocări semnificative, succesul lor ar putea inaugura o nouă eră a puterii financiare multipolare și a plăților transfrontaliere mai eficiente. Proiectele cripto independente, dimpotrivă, operează într-un tărâm diferit, adesea cu profiluri de risc mai ridicate și fără susținerea sau supravegherea reglementară a entităților suverane.

Călătoria către o arhitectură financiară globală mai diversificată și mai robustă este abia la început, iar contribuțiile blocului BRICS vor fi, fără îndoială, un factor cheie în modelarea viitorului acesteia. Totuși, progresul va fi probabil gradual, marcat atât de inovație, cât și de obstacole politice, economice și tehnice considerabile.